Căutare

Toate procedurile

Schimba ora Programări

Inchide

Programează Consultație

Atenție! Data și ora exactă a programării va fii stabilită telefonic, apoi vă va fi comunicată verbal dar si pe e-mail.

Programează serviciu medical

Cerere o ofertă medicală

Cerere serviciu medical

Analiza detaliată

Analiza detaliată

Răspuns

Răspuns


Balbismul – tot ce ar trebui să știm despre bâlbâiala

NewsMed
NewsMed

19 Feb 2018

eye-glyph Vizualizări: 5938

Distribuie Articolul

Balbismul sau bâlbâiala, cum i se mai spune popular este o tulburare de vorbire prin care este afectată fluența discursului. Debutul afecțiunii este de regulă în copilărie și în anumite cazuri poate persista de-a lungul vieții. Afecțiunea este caracterizată de întreruperi în pronunția anumitor sunete. Marea majoritate a oamenilor prezintă dificultăți în producerea numitor sunete din când în când. Spre exemplu anumite cuvinte pot fi repetate sau precedate de alte sunete („hmmm”, „”ăăăă”). Aceste disfluențe nu reprezintă o problemă în sine, totuși, dacă ele sunt frecvente, ele pot perturba capacitatea de comunicare a persoanelor cu balbism.

În marea majoritate a cazurilor, balbismul are impact asupra activităților zilnice ale persoanei afectate. Pentru unele persoane, tulburările de comunicare pot să apară doar în anumite circumstanțe, ca de exemplu în timpul vorbitului la telefon sau atunci când trebuie să se adreseze unor grupuri mai mari de persoane. Marea majoritate a persoanelor afectate de balbism suferă de tuburări de comunicare în timpul a numeroase activități, la muncă, la școală sau acasă. Din acest motiv, oameni ce suferă de balbism pot să ajungă să își limiteze participarea la anumite activități ce implică vorbitul, ei fiind îngrijorați referitor la modul în care alte persoane ar putea să reacționeze la discursul lor lipsit de fluență.

Semne și simptome de balbism

Balbismul include în general repetarea anumitor cuvinte sau părți de cuvinte, precum și prelungirea pronunției anumitor sunete. Aceste disfluențe sunt mult mai frecvente la persoanele ce suferă de balbism decât în populația generală. Persoanele ce suferă de balbism pot fi foarte încordate în timp ce țin un discurs, uneori părând a rămâne fără aer. Uneori discursul poată să devină blocat.

Discursul blocat

În timpul unui discurs blocat, gura este deschisă, pregătită pentru producerea unui sunet, timp de câteva secunde, dar nu se formează nici măcar un sunet. Cu efort, persoana poate să își completeze discursul. Foarte multe persoane vor folosii interjecții precum: „aaaa” sau „hmm” pentru a-și completa pauzele din discurs și a ascunde bâlbâiala. De asemenea aceste interjecții pot să apară în mod neintenționat atunci când persoana urmează a folosi un cuvânt la care se blochează frecvent.

Exemple de bâlbâieli

  • „Un-un-un unde mergem?” – repetarea unei părți dintr-un cuvânt
  • „Ooooprește-mi un scaun” –prelungirea unui sunet dintr-un cuvânt
  • „O să ne vedem … hmmm… tu știi… hmmmm… în jur de șase” – folosirea unei serii de interjecții atunci când persoana se așteaptă să întâmpine dificultăți în pronunția unui cuvânt.

Cauzele balbismului

Cauza exactă a balbismului nu este cunoscută. Studii recente au arătat că genetica joacă un rol important în apariţia acestei patologii. Modul exact de transmitere genetică şi felul în care tulburarea apare nu este pe deplin elucidat. Se pare că ar putea să existe o modificare la nivelul muşchilor implicaţi în vorbire. Aceste modificăr ar sta la baza apariţiei disfluenţelor.

Nu toţi cei predispuşi la balbism dezvolată boala. Pentru mulţi oameni există nişte evenimente trigger ce declanşează balbismul. Un astfel de trigger pentru bâlbâială ar putea fi reprezentat chiar de învăţarea regulilor gramaticale. Între 2 şi 5 ani copiii învaţă numeroase reguli gramaticale. Ei trec de la secvenţe scurte de cuvinte „Mama, bobo” la fraze mai lungi şi mai fluente „Mama, dă-mi bomboana”. Un copil predispus la a dezvolta balbism ar putea să nu aibă nici o problemă în a folosi propoziţii scurte sau în a pronunţa cuvinte unice. Totuşi, în momentul în care copilul încearcă să pronunţe fraze mai complexe, el poate să nu se simtă pregătit pentru o astfel de provocare. În acest caz apar diverse tulburări de vorbire.

După apariţia disfluenţelor, alţi factori ar putea să intervină şi agraveze bâlbâiala. De exemplu, un copil cu balbism se poate simţi uşor frustrat. Din acest motiv el poate să devină tensionat. Tensiunea poate să crească durata disfluenţelor. Răspunsul ascultătorilor la bâlbâieli poate și el să agraveze balbismul. Cei ce au experimentat în trecut reacţii nefavorabile la bâlbâieli sunt mult mai emotivi. Ei pot deveni mai anxioşi. Este bine cunoscut faptul ca anxietatea şi teama joacă un rol important în creșterea ratei de apariţie a disfluenţelor.

Diagnosticul de balbism

Identificarea bâlbâielilor unui individ de-a lungul unui discurs pare o muncă ușoară. Disfluențele sunt ușor de sesizat, ele rupând fluența unui dialog și împiedicând comunicarea. În general ascultătorii sesizează momentul în care o persoană se bâlbâie. În același timp, bâlbâielile pot să afecteye mai mult decât discursul unei persoane. Anumite caracteristici ale balbismului nu sunt atât de ușor de detectat de către ascultători. Din acest motiv diagnosticul de balbism poate fi pus doar de un specialist.

În timpul unei evaluări specialistul în tulburările de vorbire, adică logopedul, va nota numărul, dar și tipul disfluențelor apărute. De asemenea specialistul va evalua și modul în care persoana afectată de balbism încearcă să își ascundă tulburarea de limbaj. O altă ramură importantă a evaluării tulburării de limbaj este reprezentată de descoperirea factorilor agravanți sau declanșatori ai tulburărilor de vorbire. În funcție de istoricul și vârsta pacientului, se pot evalua diverși parametrii ai limbajului. Toate aceste informații au rolul de a diagnostica preyența unei tulburări de limbaj. Apoi, o dată diagnosticat balbismul, se va evalua modul în care tulburarea de limbaj afectează activitățiile cotidiene ale persoanei afectate.

Frecvența de apariție a balbismului

În general, simptomele de balbism apar în jurul vârstei de 2-4 ani. Deşi mai puţin comun, simptome pot să apară şi în primii ani de şcoală.

Balbismul apare în general mai frecvent la băieţi decât la fete. Se estimează că bâlbâiala apare de 3-4 ori mai frecvent la băieţi decât fete. Preşcolarii nu sunt în general conştienţi de existenţa tulburărilor de vorbire, mai ales în stadiile incipiente. În timpul şcolii, o dată cu înaintarea în vârstă şi maturizarea, copiii încep să devină conştienţi de existenţa bâlbâielilor şi de felul în care ceilalţi reacţionează atunci când ei nu vorbesc fluent.

Balbismul la copii

În ceea ce privește balbismul la copii este foarte important de determinat probabilitatea ca tulburarea de vorbire să persiste pe termen lung. Pentru a determina riscul persistenței balbismului, medicul specialist va efectua o serie de teste, printre care și teste observaționale sau interviuri.

Specialiștii au constatat că anumiți factori sunt implicați în creșterea riscului de persistență a balbismului. Încă nu există un consens în ceea ce privește care din factorii de risc influențează mai mult persistența balbismului la copii.

Factori de risc ai persistenței balbismului la copii

  • istoric familial de balbism – cu cât într-o familie există mai multe persoane afectate de bâlbâieli, cu atât riscul este mai mare
  • balbism ce persistă de peste 6 luni
  • prezența altor tulburări de limbaj
  • temeri în privința balbismului atât din partea copilului, cât și din partea familiei.

Existența unui singur factor de risc nu este suficientă pentru a prezice dacă un copil va suferi de bâlbâieli persistente sau nu. În momentul în care există mai mulți factori combinați, aceștia pot să ajute medicul specialist în luarea unei decizii în privința tratamentului.

Balbismul la adulți și adolescenți

Pentru adolescenți și adulți determinarea persistenței balbismului nu este atât de importantă deoarece bâlbielile au persistat suficient de mult timp încât să afecteze activitatea cotidiană. Pentru acești indivizi, evaluarea constă într-o serie de teste menite să evalueze severitatea balbismului. În principiu se încearcă evaluarea impactului bolii asupra abilității persoanei de a comunica și de a participa la activitățile cotidiene.

Toate informațiile dobândite în timpul evaluării sunt apoi utilizate pentru a dezvolta programe specifice de tratament.

Rolul programelor de tratament este de :

  • a ajuta individul să vorbească mai fluent, scăpându-l de bâlbâiala atât de problematică
  • a face comunicarea mai eficientă
  • a ajuta pacientul să participe la activităţi ce implică vorbitul în public.

Tratamentul balbismului

Marea majoritate a programelor de tratament ale balbismului sunt programe comportamentale. Aceste tehnici au rolul de a învăţa persoanele cu tulburări de limbaj anumite comportamente sau tehnici menite să le îmbunătăţească modul de comunicare orală. Ajutorul unui logoped este foarte important pentru dobândirea unui discurs fluent.

Fluenţa discursului poate fi controlată prin schimbarea ratei de pronunţie a cuvintelor. În acest sens se poate dovedi utilă învăţarea pacienţilor cu balbism să pronunţe cuvintele mai rar şi într-un mod mai puţin tensionat. De asemenea aceştia pot învăţa să îşi controleze şi să îşi monitorizeze respiraţia în timpul vorbirii. Atunci când persoanele cu balbism învaţă să îşi controleze rata vorbirii, ele încep prin practicarea unui discurs uşor, fluent şi lent, folosind propoziţii şi fraze scurte. Cu timpul ei vor învăţa să vorbească mai fluid şi mai rapid, folosind cuvinte şi fraze mai lungi. Cu mult exerciţiu se încearcă dobândirea unui discurs cât mai natural şi mai fluent, fără bâlbâiala deranjantă.

Trebuie menţionat că sunt necesare sedinţe de întreţinere pentru a menţine un discurs fluent, dar şi pentru a preveni apariţia recăderilor.

Tratamentul balbismului la preșcolari

La aproximativ 75% din prescolarii suferind de balbism, bâlbâielile se vor opri. Mulți copii încep să își revină după doar câteva luni de la debutul afecțiunii. De asemenea trebuie menționat și că uneori balbismul poate să fie sever timp de mai mulți ani, ca ulterior să capacitatea lor de a vorbi să se îmbunătățească chiar și în lipsa tratamentului.

Recuperarea copiilor cu tulburări de vorbire poate să apară mai ales după urmarea terapiilor de vorbire. Părinții joacă și ei un rol important în recuperarea copiilor. Un specialist ar putea să consilieze părinții astfel încât ei să aibă mereu un discurs lin și fluent. În felul acesta ei pot devenii un model pentru copii, aceștia imitând felul de a vorbi al părinților. Un alt punct în recuperare ar putea să fie reprezentat de încurajarea copiilor. Ei pot fi ajutați de fraze precum : „bravo, fraza asta a sunat atât de lin”. La momentul potrivit pot fi subliniate și micile bâlbâieli cu expresii precum:  „fraza asta a fost un pic cam poticnita”.

Studiile au dovedit utilitatea altor terapii precum folosirea dispozitivelor de asistență ce înregistrează vocea, deoarece în felul acesta ei își pot corecta mai ușor defectele de vorbire sau apelarea la grupuri de suport, atât pentru părinți cât și pentru copii.

Ce am putea să facem pentru a comunica mai bine cu persoanele cu balbism?

Destul de frecvent oamenii nu ştiu cum să răspundă persoanelor cu balbism. Din acest motiv ascultătorii pot să îşi plimbe privirea în timpul episoadelor de bâlbâieli, să întrerupă, să încerce să le completeze cuvintele sau frazele sau pur şi simplu să evite să discute cu persoanele cu balbism. Nici una din variantele menţionate nu este de ales. În general, persoanele cu balbism doresc să fie tratate la fel ca orice altă persoană.

Cei cu balbism sunt conştienţi că discursul lor este un pic diferit şi că au nevoie de mai mult timp pentru a se exprima corespunzător. Din păcate, din acest motiv persoanele cu balbism se simt presionate să vorbească repede. În astfel de condiţii lor le este şi mai greu să pronunţe cuvintele într-o formă relaxată şi lină. De asemenea persoanele nerăbdătoare sau enervate ar putea chiar să pună presiune asupra persoanelor cu bâlbâieli, astfel încât acestora le va fi chiar mai greu să vorbească.

Acordaţi-le timp pentru a scăpa de bâlbâieli

Atunci când vorbiţi cu persoane suferind de balbism, cel mai bun lucru pe care ar trebui să îl faceţi ar fi să îi acordaţi timpul necesar pentru a putea să vorbească. De asemenea încercaţi să nu le terminaţi propoziţiile sau să le umpleţi cuvintele. Umplându-le golurile nu aţi face decât să creşteţi presiunea asupra lor. Încă un sfat ar fi să nu folosiţi cuvinte precum : „relaxează-te”, „uşor”, „respiră adânc”, deoarece astfel de încurajări nu ar face decât ca persoana să se simtă şi mai incomfortabil. Asta deoarece astfel de comentari pot sugera că balbismul este ceva uşor de depăşit, persoana resimţind şi mai multă presiunea. O dată cu creșterea presiunii, se va înteții și numărul de bâlbâieli.

Fiecare persoană este diferită

Trebuie menţionat că oamenii sunt diferiţi. Persoanele cu balbism sunt diferite. Fiecare om are stilul lui de a depăşi tulburările de vorbire. Unii se vor simţi mai comfortabil dacă discută cu dumneavoastră în timp ce alţii nu. Se poate dovedi util chiar să întrebaţi persoana respectivă cum ar fi cel mai util să răspundeţi la bâlbâieli. Oamenii pot chiar să vă aprecieze interesul şi sinceritatea. În mod cert nu doriţi să îi trataţi diferit doar pentru că suferă de nişte tulburări de vorbire. De asemenea ar fi util să le arătaţi că sunteţi interesaţi de ceea ce ei spun, nu de felul în care o spun.

Uneori drumul pentru a scădea discomfortul şi tensiunea se poate dovedi destul de lung. Totuşi este foarte important să fiţi deschişi şi să îi trataţi pe cei suferind de bâlbâieli la fel ca pe toţi ceilalţi, pentru a avea parte de o comunicare cât mai uşoară şi eficientă.

Adauga un comentariu

Medici care tratează această afecțiune

Logo

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.

Contacts

Colaborare:

colaborare@newsmed.ro

Publicitate:

publicitate@newsmed.ro
Social

Acum ne găsești și pe rețelele de socializare!